de Sergiu Suciu

Mai târziu decât niciodată e întotdeauna mai bine. Și dacă nu, cel puțin în contextul ăsta e. La două zile distanță de la despărțirea oficială de cel mai vechi jucător al său, după un material publicat online chiar de subscrisul, Ripensia Timișoara revine la rându-i cu o mică poveste dedicată lui Adrian Popa (foto jos, octombrie 2012, transformând un penalty cu Millenium Giarmata, în cel mai important moment din primul sezon de la reînființare), recordmen de prezențe în tricoul clubului înființat în 1928, trimis la culcare de tancurile sovietice 20 de ani mai târziu și renăscut prin inițiativa unor oameni generoși în vara lui 2012.

În urma unei discuții purtate cu președintele clubului, în care i-am expus părerea sinceră, una negativă, despre imaginea de ansamblu, văzută din exterior, asupra gestionării clubului din ultima vreme, i-am oferit și sprijinul meu, la nevoie. De ce? Deși, momentan, nu cred că împărtășim aceeași viziune, cred că Mitică Mihu își dorește sincer ca Ripensia să strălucească. Și aduce mulți bani de acasă pentru asta, sume pe care greu de crezut că le va recupera vreodată. Nu știu câți dintre noi am face asta, chiar și proporțional cu veniturile pe care le avem. Că a greșit până acum, cel puțin din punct de vedere al comunicării și al imaginii? Categoric, da! Se vede cu ochiul liber în reacțiile oamenilor și cred că și dânsul își dă seama de asta.

Una peste alta, președintele Ripensiei mi-a propus să realizez un material semnat, pentru site-ul oficial, despre Adrian Popa. Sigur că am acceptat, Adi merita asta, iar clubul e, în momentul de față, lipsit de aportul unui jurnalist de meserie și în căutarea unui nou ofițer de presă.

Fără doar și poate, Adiță Popa a fost exemplu de devotament și dăruire față de culorile clubului, un lucru mai rar întâlnit pe meleagurile noastre. Atașamentul său față de „Ripi” e unul special. Aș merge mai departe și aș spune ca a fost dragoste la prima vedere. A fost prezent la primul trial de jucători organizat în 2012, iar după înregimentare a renunțat imediat la minifotbal, care, pentru destui dintre componenții Ripensiei de atunci, reprezenta o sursă de venit importantă.
S-a concentrat mereu pe activitatea sportivă și s-a pregătit întotdeauna conștiincios. Iar performanțele personale vorbesc de la sine. E unicul jucător român care a evoluat cu aceeași echipă în 5 din cele 6 eșaloane valorice din fotbalul autohton, a întâlnit în meciuri oficiale inclusiv formații din Liga 1 și a marcat 41 de goluri în tricoul Ripensiei.

Cea mai notabilă performanță statistică este, însă, legată de numărul de prezențe în meciuri oficiale, 229 la numar (203 în jocuri de campionat și 26 în Cupa României), în cei 8 ani petrecuți la club. Ștefan Dobay, bomberul ripensist de altă dată, adunase 180 de prezențe în campionat, conform cifrelor disponibile online. Adi Popa, e, astfel, recordmenul all-time de prezențe în roș-galben.

În afara carierei sportive, fostul șeptar al Ripensiei e un familist convins. De Roxie, soția sa, îl leagă o lungă poveste de iubire, mai lungă decât cea alături de „Ripi”, iar, de mai bine de un an, in viața celor doi a apărut și Victor, un mititel tare simpatic, pe care tatăl său deja și-l imaginează cu mingea la picior.

Precum Raul pentru Real, Beckenbauer pentru Bayern sau Gerrard pentru Liverpool, „Popică” e o legendă pentru Ripensia. De acum, un fost mare fotbalist al clubului, dintr-o perioadă grea si de ascensiune, care, indiferent de divergențele contractuale, discuțiile din culise și plecarea considerată de mulți prematură, va purta Ripensia în suflet pe viață.

Sunt multe exemple din fotbalul mare în care jucătorii legendari ai unor formații nu au agățat ghetele în cui la încheierea contractului cu echipa de suflet și au mai evoluat o perioada. Simbol al lui Chelsea, Frank Lampard, a mai evoluat un sezon la City după despărțirea de „albaștrii”, apoi încă unul în Statele Unite. A fost însă mereu tratat ca o legendă pe Stamford Bridge, iar acum s-a întors în calitate de manager și a început o reconstrucție masivă a echipei, cu mulți jucători tineri, ceea ce își dorește și Ripensia în momentul de față.

Sunt convins că Adrian Popa se va întoace la Ripensia. Probabil nu în calitate de jucător și poate nu chiar în viitorul foarte apropiat. Mi-l imaginez însă pe Adi îmbătrânind alături de „Ripi”. La costum, dintr-un birou administrativ, sau în trening, oferind indicații de la marginea terenului. Are capacitatea intelectuală pentru ambele, iar cei care îl cunosc pot confirma asta.

Ripensia Timișoara și toată suflarea ripensistă îi mulțumește fostului căpitan pentru dăruirea, devotamentul și mândria cu care a îmbrăcat, timp de 8 sezoane, echipamentul roș-galben-albastru.

Articole recente

Glissando
Almira
Alvogen Labormed
Lagradia
Mewi
ILA Vorhaben
Casa de la Rosa
Ducodan
Cottontex
Dribling
Auto Vic
DI&SI PANIF
Restart Energy
Restart Energy
Constructim
Hotel Muntele mic
Hotel Poiana Mărului
Unibet
Multidiet
Get's bet