Din cauza Statutului de echipă profesionistă, Ripensia nu a putut evolua în nici o competiţie oficială până în 1932.

Ripensia, pentru prima dată Campioană Naţională, după o finală în dublă manşă cu Universitatea Cluj (victorie cu 5 – 3 la Timişoara, 0 – 0 la Cluj). În cadrul turneului din Olanda, Ripensia o întâlneşte la Amsterdam pe celebra Ajax. Scor 3 – 3, după ce la pauză scorul era favorabil Ripensiei cu 3 – 0.

Şase jucători ai Ripensiei (Zombory, Kotormany, Deheleanu, Morawetz, Bindea, Dobay) au fost selecționați în echipa naţională a României care a jucat optimile de finală împotriva Cehoslovaciei, în cadrul Campionatului Mondial din Italia.

Marea personalitate bănăţeană (publicist, om politic, deputat, ministru), Sever Bocu, ales Preşedinte De Onoare al Clubului.

Pe data de 10 mai (ziua Națională a României la acea vreme), la 10 ani după înființarea clubului AS Roma, clubul italian a venit să joace cu Ripensia Timișoara un meci amical, simbol al legăturii dintre cele două comunități. Meciul s-a încheiat 2 - 2 și a fost prima dată când publicul timișorean a văzut o echipă italiană. În anul 1926, Timișoara primea cadou, din partea municipalității orașului Roma, o copie a statuii "Lupa Capitolina", ca simbol al latinității care unește popoarele român și italian. În anul 1927, era fondată AS Roma, adoptând culorile galben și roșu ale Imperiului Roman. În 1928, era înființată Ripensia, adoptând aceleași culori simbol.

Marele om politic bănățean, Dr. Coriolan Băran, membru fondator al Ripensiei, preia funcția de președinte.

Amintirea și Spiritul Ripensiei dăinuie in conștiința iubitorilor de fotbal, legenda neprețuitei echipe transmițându-se de la o generație la alta.

Acest moment are darul de a fi începutul procesului de recuperare a acestui Simbol al Banatului, a Identității, Valorilor și Principiilor care au constituit temelia clubului fondat în 1928, de reconstruire „pas cu pas” a unei organizații sănătoase și puternice, purtătoare a viselor și speranțelor iubitorilor de fotbal din Banat.

După reînfiinţare, clubul a fost înscris în Liga a VI-a, în Seria I a Campionatului Municipal. A plecat la drum, cum era şi firesc, dar lucru rar întâlnit la acea vreme, din eşalonul aflat la baza „piramidei” fotbalului românesc. Pe arena „Electrica”, în faţa unei asistenţe numeroase, s-a desfăşurat primul meci oficial de la reînfiinţare. Podul peste timp a fost făcut atunci de regretatul Ioan Vulcănescu, fost campion naţional la juniori cu Ripensia în anul 1948, care a dat lovitura de începere. A fost 6 - 1 pentru roş-galbeni în primul meci, anul fiind încheiat fără înfrângere.

Cupa României, o competiţie pe care roş-galbenii au cucerit-o în chiar ediţia inaugurală, avea să aducă din nou Ripensia în prim-plan. Formaţia a ajuns până în optimile de finală, după ce pe traseu a eliminat grupări din eşaloane superioare. Au fost învinse UTA (aflată în Liga a II-a), scor 3 - 0, şi „U” Cluj (formaţie de primă ligă!), 2 - 1. În optimi, Ripi avea să fie eliminată de vicecampioana României de la acea vreme, Pandurii Târgu Jiu.

A fost un nou parcurs remarcabil în Cupa României, Ripi fiind oprită doar în şaisprezecimi. A fost eliminată de o viitoare campioană a României, Viitorul Constanţa, echipa ”regelui” fotbalului românesc, Gică Hagi.

Ripensia a învins în ultima rundă a campionatului Pandurii II şi a promovat în Liga a II-a, după 69 de ani de la desființarea clubului de către regimul politic aflat la putere la acea vreme.